fbpx Skip to content

Vinerica simte nevoia de schimbare

Cine-i Vinerica?
La sfarsitul lunii am organizat la noi acasa 🙂 o tabara. Printre altele, i-am dus pe copii in vizita la niste consateni care au o super-gospodarie: ponei, vacute, vitelus, porci mici si mari, o caprioara (Bambi) si un iepuroi (poreclit foarte repede Bocanila :)), porumbei. Ce mai… o nebunie! De mentionat ca gospodaria se afla pe alta strada decat a noastra, la cateva sute de metri distanta. Ina, 4 ani, a fost cea mai fascinata de toate cele. La un moment dat ne-am prins ca toate animalutele aveau si nume. Pe vacute le cheama Lunica, Codruta si… Vinerica. Ina: „O cheama Tinerica pentru ca e tanara?” Chiar daca i-am spus ca o cheama Vinerica, Ina a tot povestit despre Tinerica. Asadar, Vinerica aka Tinerica e cea mai cunoscuta vaca din Vulcan 🙂
Una dintre chestiile care ma tot fascineaza aici, la tara :), e ca vacile vin de la pascut in fiecare zi la 7:30 fix, ca stie fiecare unde sta si ca, in cazul in care una dintre ele nu are poarta deschisa, se apuca de mugit (Doamne, cum suna!?). Asa ca, ieri, la 7:30 fix, am iesit in fata casei sa privesc spectacolul. Fascinant :)!
La un moment dat o vacuta s-a oprit in mijlocul drumului si s-a apucat de mugit. Ma tot intrebam de ce nu ii deschide nimeni poarta, cand aud conversatia dintre doi consateni: „De ce nu o bagi in curte?”, „Pai nu-i a mea. E straina!” Straina, ha? Mirata de cele ce se intamplau, il zaresc pe bicicleta pe stapanul super-gospodariei mai sus mentionate. Il salut din poarta si il intreb ce mai face. Un pic nervos, imi raspune: „Mi s-a ratacit o vaca si am venit dupa ea”. Se duce catre vaca muginda si striga: „Vinerica, treci acasa!!!” Exact, tocmai Vinerica! Dupa care imi explica pe un ton ingrijorat ca Vinerica are vitel si ca pana va ajunge ea acasa, vitelusul va suge de la alta vaca.
Ce concluzii am tras eu?
Cati oameni, atatea feluri de probleme!
Mugitul ala era un fel de „Freeeeeeeedom!”. Saraca Vinerica se saturase de viata-i monotona: trezit devreme, pascut, vitel, lapte, somn si de la capat. Vroia o schimbare, dar din pacate nu i-a prea fost permisa. E mult mai greu cu schimbarile cand esti mare si ai responsabilitati.
Viata la tara ma destinde si ma lasa sa ma bucur de chestii marunte (marunte pentru unii, dar importante pentru altii).
Vinerica ramane vedeta incontestabila a Vulcanului si isi merita pe deplin porecla „Tinerica” pentru tot ceea ce este ea ca vaca 🙂

This Post Has 3 Comments

  1. Citesc articolele scrise de tine cu bucuria unui copil care tânjește după o lume asemănătoare. Din ce în ce mai mult, îmi doresc să evadez într-un colțișor de lume cu flori în fața casei și un hamac 🙂 Pentru cei care au crescut jucând șotron în fața blocului, alternativa unei case la țară pare o plimbare în rai.

  2. 🙂
    La tara, desi Vulcanul nu e tocmai „tara”, e o cu totul alta lume. O lume, de care eu m-am indragostit iremediabil 🙂
    Asa ca… recomand tuturor 😉

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back To Top