Nu am nimic. Mă am pe mine

Mi-a zis Nu ai nimic! Nu o ai pe ea, nu îl ai pe el. Nu ai nimic! Nu știu ce a urmat și nici nu am procesat informația atunci. M-am întors la ale mele. Doar că în fiecare secundă în care îmi rămâneau gândurile neocupate, auzeam Nu ai nimic!
Au trecut orele de muncă, a trecut timpul liber ocupat cu pasiuni și cu oameni și m-am suit în mașină să plec spre casă. Întuneric, baterie moartă la telefon, muzică în surdină, flămândă și obosită, după o săptămână cu multe emoții.
Am auzit Nu ai nimic!
Am simțit că se prăbușește un munte peste mine. Nu am nimic. Nu posed, nu dețin, nu stăpânesc nimic. Chiar nu am nimic. Am plâns cu disperare. Nu o să am niciodată nimic? A… O să am copii. Ăia sigur sunt ai mei. Nuuu. Știu că cel mai rău gând pe care îl pot avea pentru copiii mei este că sunt ai mei. Nu, nu o să îi am nici pe ei. Nu o să am nimic. Am început să plâng cu jale.
Am scos șiroiul de lacrimi și am ridicat muntele de pe mine. Brusc și dintr-odată mi-am dat seama:

(Dă-i play ;))

Got my hair, got my head / Got my brains, got my ears
Got my eyes, got my nose / Got my mouth, I got my smile
I got my tongue, got my chin / Got my neck, got my boobs
Got my heart, got my soul / Got my back, I got my sex
I got my arms, got my hands / Got my fingers, got my legs
Got my feet, got my toes / Got my liver, got my blood

I’ve got life, I’ve got my freedom / I’ve got the life

I’ve got the life / And I’m gonna keep it
I’ve got the life / And nobody’s gonna take it away
I’ve got the life.