fbpx
skip to Main Content

despre antreprenoriatul MEU

Foarte multa lume a scris si scrie despre antreprenoriat, despre diferenta dintre a fi antreprenor si a fi angajat.
Eu vreau sa scriu despre antreprenoriatul meu 🙂
In niciun caz nu ma plang, dar cred ca ar trebui aratata si partea goala a paharului (pentru cazul in care nu va e sete).
Dintre elementele definitorii ale antreprenoriatului, cel mai des am intalnit: ca antreprenor esti propriul tau sef, ai libertate suprema, nu depinzi de nimeni, nu raspunzi in fata nimanui, ai bani.
Eu cred ca toate sunt intelese gresit, ca toti cei care vor sa devina antreprenori sunt „amagiti” de acesta imagine, zic eu, falsa. De fapt… partial adevarata, nu neaparat falsa.
Antreprenorul este propriul sau sef.
Asta inseamna SI ca trebuie sa ia decizii non-stop, ca de cele mai multe ori nu are cu cine sa se sfatuiasca, ca reinventeaza roata de foarte multe ori, ca trebuie sa aiba initiativa ETC. De multe ori parca vrei sa ti se spuna ce ai de facut.
Antreprenorul isi face programul cum vrea.
Nu am fost niciodata angajata, iar ultima oara cand am simtit ca as avea un program impus a fost in liceu (desi si atunci eram printre fruntasii clasei la numar de absente). Am un program de lucru destul de dezordonat, deci este posibil sa nu pot aprecia pe deplin faptul ca nu lucrez de la 9 la 17, dar… Lucrez in week-end-uri si seara, sunt sunata la fel de mult si in vacanta, primesc telefoane si „dupa program”. Azi nu am putut raspunde la telefon pana la ora 13:00, asa ca aveam 20 de apeluri pierdute. Oriunde vad o chestie faina ma gandesc la cum pot sa o replic in gradinita. Sunt la film si imi aduc aminte ca nu am facut nu-stiu-ce. Visez gradi 🙂 Pe scurt, am program non-stop. Stiu ca nu as face toate astea daca nu ar exista pasiune, dar… indiferent cum imi fac programul, eu nu imi permit sa las totul la birou si sa imi vad de celelalte. Ba dimpotriva, simt ca tot timpul car cu mine un rucsac pe care, oricat de tare m-as chinui, nu-l voi goli niciodata. Asa ca… nu eu imi fac programul, el ma face pe mine.
Antreprenorul nu depinde de nimeni.
Asta e cel mai mare neadevar. Ca antreprenor depinzi cel mai mult de angajatii tai, depinzi de clientii tai.
Poti spune „E… nu iti convine, il dai afara. Nu iti place de clientul x, renunti la el”. Fals! Iti esti dator sa iti creezi echipa si sa o faci din ce in ce mai buna, iti esti dator sa ai clienti multumiti.
Antreprenorul nu raspunde in fata nimanui.
Indiferent ca vinzi un serviciu sau un produs, ca antreprenor te vinzi, de fapt, pe tine. Asadar, raspunzi in fata clientilor tai. Tu le dai certificatul de garantie.
In plus, in momentul in care munca si deciziile tale produc salariul inca unui om, raspunzi in fata lui pentru toate acele decizii pe care le-ai luat. Iar cand ai o echipa de 10, 20, 100, 200 de oameni trebuie sa te gandesti la faptul ca ei si familiile lor depind de tine.
Antreprenorul are bani.
Vreau sa vad macar un antreprenor care a castigat bani din prima luna a businessului, un antreprenor care nu a renuntat niciodata la el pentru businessul lui, un antreprenor care nu a avut macar o noapte nedormita din cauza ca nu are bani pentru salariile de a doua zi sau pentru o chirie. Sper doar ca dupa primul milion, astea nu mai conteaza.
Iar cireasa de pe tort: Antreprenorul este liber.
Ca antreprenor devii dependent de creativitate, initiativa, luare de decizii, gasit solutii, curaj, pasiune, dorinta si responsabilitatea de a schimba lumea, viziune, poveste, leadership.
Poate o dependenta sa insemne libertate?
Nu stiu, dar eu nu imi vad viata altfel decat facand antreprenoriat 😉

This Post Has 4 Comments
  1. „Antreprenorul este propriul sau sef.” Si ca om tot propriul tau sef. Mai precis ar fi: ca antreprenor, nu te mai poti preface ca nu esti tu de vina. 🙂

    In ceea ce priveste libertatea, un baiat mai destept decat mine spunea ca libertatea e dreptul de a nu minti.

    Ai dreptate, ca antreprenor devii dependent de multe lucruri, in special de sentimentul pe care il ai atunci cand construiesti ceva. Libertatea antreprenoriala nu inseamna ca de la 30 sau 40 de ani incolo te vei retrage pe o insula si nu vei mai munci. Mare parte dintre cei ce au construit ceva si au vazut rezultatele nu isi vor dori niciodata sa se opreasca. Dar DACA ar vrea, ar putea. Iar asta te face sa te simti mai liber decat 99% dintre oameni. Decizia iti apartine, chiar daca alegi sa nu o iei.

  2. Am vazut pe pielea sotului ce inseamna antreprenoriat si ai tare multa dreptate. Eu, angajata de atatia ani la stat, stiu cum e de cealalta parte. Cel mai tare ma deranjeaza descurajarea creativitatii, a initiativei si cam tot ce ai spus tu ca devine dependenta ca antreprenor.
    Multumesc mult pentru idei, sfaturi, realitate si … viziune.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back To Top